marți, 20 octombrie 2009

Comuna noastra

Comuna Apoldu de Jos este aşezată la marginea de sud a Podişului Transilvaniei, la limita sud-estică a Podişului Secaşului formând o zonă geografică distinctă cunoscută sub numele de Depresiunea Apold-Miercurea de la poalele Munţilor Cibinului şi străbătută de pârâul Secaş. Această zonă deluroasă situată în vestul judeţului este drenată de râul Secaş, fiind cunoscută prin viile şi livezile sale.
În comună funcţionează două grădiniţe şi două şcoli, între care cea din Apoldu de Jos are o vechime de aproape 250 ani. Comuna este locul de naştere al câtorva personalităţi de rang internaţional între care medicul şi publicistul Ilie Beu (1864-1947), preotul şi istoricul Ioan Beju (1906-1994), respectiv medicul şi scriitorul Nicolae Damian (n. 1939). Dintre evenimentele locale care se desfăşoară an de an în comună pot fi menţionate “Zilele culturale ale Apoldului” (31 august) şi cele ale Sângătinului (1 iunie).
Cele mai interesante obiective turistice ale comunei sunt cele două biserici de lemn, existente în cele două sate aparţinătoare. Cea din Apoldu de Jos, cu hramul “Sf. Ioan Evanghelistul”, este monument istoric şi a fost construită din lemn, în anul 1770. O legendă spune însă că, întregul edificiu ar data de pe vremea lui Mihai Viteazu şi că ar fi fost construit la Ocna Sibiului. După aproape două secole, într-o noapte, acesta ar fi fost adus în sat de credincioşi, cu carele trase de boi, pe un drum lăturalnic. Cu toate că are o subzidire de piatră de aproape un metru înălţime, naosul, pronaosul, altarul şi chiar clopotniţa bisericii sunt realizate din lemn de brad. De dată mai recentă, biserica ortodoxă având hramul “Buna Vestire”, ce se găseşte în incinta cimitirului, a fost înălţată cu aportul enoriaşilor, la începutul secolului al XIX-lea. În 1818 au fost pictate altarul cu arcada din faţa sa, precum şi sfinţii şi evangheliştii reprezentaţi prin medalioane de pânză. Tot în cimitir se află “Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial”, obelisc realizat din mozaic de piatră şi dezvelit în anul 1938, în memoria a 67 de eroi ucişi în prima conflagraţie mondială.